Vezi și
Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Scara de valori a societății romanești
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Destinatii uimitoare pe glob
Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile
Primarul care nu frură
O Nouă Republică
A fi patriot nu e un merit, e o datorie.!
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste
Set medical Covid necesar acasă
Inamicul numărul unu al acumulatorilor
Economisirea energiei electrice
Hoțul de cărți
Microbii din organismul uman
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
„Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”
Masca ce omoară virusul O veste de Covid
Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici
Noua regionalizare pregăteşte, de fapt, federalizarea ţării în numele autonomiei administrativ-teritoriale – ungurii fiind cei mai interesaţi de această ruptură (ei fiind hotărâţi să aibă statut special în interiorul României, să aibă parlament şi guvern propriu, să taie şi să spânzure după propria voinţă, ignorând integritatea şi legile statului român). De luat aminte, acum, când scriu, trist, aceste rânduri, preşedintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), Toro Tibor, susţine că ar trebui să existe două regiuni administrativ-teritoriale cu statut special în noua Românie împărţită pe regiuni. ”Există două regiuni care ar trebui să fie în primul rând regiuni administrativ-teritoriale de sine stătătoare şi cu statut special. Una din aceste regiuni este, bineînţeles, Ţinutul Secuiesc, a doua este zona de Vest a ţării, numită de noi Partium” – a explicat politicianul. Acesta spune că Banatul ar trebui să fie o regiune bilingvă cu statut special, ceea ce ar normaliza relaţiile româno-maghiare. Teribil, maghiarii din România nu se mai mulţumesc numai cu Ţinutul Secuiesc (judeţele Covasna, Harghita şi Mureş), ci şi cu… Banatul, pe care îl vor „cu statut special”, rupt adică de România… Fiindcă nu mă mai miră nimic (observând că se lucrează intens la pregătirea populaţiei pentru dezmembrarea ţării), ce mai citesc azi, în ziarul bucureştean „Adevărul” (care, în paranteză fie zis, demitizează constant istoria României; direcţia în acest sens fiind dată şi de managerul… Peter Imre, un afacerist maghiar) – că la Timişoara s-a serbat cu tam-tam pe 21 iulie 2013 (titlu)… Ziua Banatului: 295 de ani de la tratatul de la Passarowitz - „Tot ce ne face azi mândri că suntem bănăţeni nu ar fi existat fără acest moment“! Articol semnat de un… maghiar, Ştefan Both, care consideră că Banatul a intrat în Europa după ce a fost ocupat de Imperiul Habsburgic în 1718! Auziţi: Tratatul de la Passarowitz din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic. Banatul a devenit o provincie europeană şi creştină. În 21 iulie se împlinesc 295 de ani de la semnarea Tratatului de la Passarowitz, între Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană şi Imperiul Otoman. În urma acestui acord, Banatul şi alte teritorii stăpânite de otomani sunt încorporate Casei de Habsburg. Este, practic, momentul de (re)naştere a Banatului, care a devenit din nou o provincie europeană şi creştină, iar măsurile luate de noua administraţie au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă. 21 iulie 1718 a fost momentul care a dus la apariţia unei noi “Ţări de Coroană", numită Banatul Timişoarei, Banatul timişean ori, simplu, Banat. “Aproape tot ce ne (mai) face azi mândri că suntem bănăţeni nu ar fi existat fără acest moment. De aceea, considerăm că această dată este ziua Banatului, atât cât mai există el în conştiinţa unora. Le dorim tuturor celor care simt că au ceva de sărbătorit astăzi un La multi ani cu sănătate!”, a declarat Cristian Colojoară, reprezentantul Ligii Bănăţene. Cine o fi acest mare patriot cu nume de român Constantin Colojoară, încântat că Banatul lui a intrat sub ocupaţie habsburgică (apoi, din 1867, sub ocupaţia austro-ungară, până în 1918, când a fost proclamată inutil „Republica Banăţeană” în interiorul României Mari)? Personal, mă tem că marii intelectuali bănăţeni de azi (susţinători ai lui Băsescu şi ai intereselor imperiale din interiorul Uniunii Europene; nu întâmplător Austria domină piaţa financiară şi bancară românească, luând României pe bani simbolici şi cea mai mare resursă naturală energetică, de petrol şi gaze, „Petrom”, procedând de la Revoluţie încoace, peste toată România, ca un ocupant) sunt pregătiţi să facă jocul murdar al politicienilor maghiari (românofobi) şi să ceară, tacit, în numele noii regionalizări, separarea de România, cu statut special.
Pe de altă parte, credeţi că întâmplător oficialităţile de la Budapesta, în interiorul Uniunii Europene, dau declaraţii iredentiste, cerând ruperea „Ţinutului Secuiesc” de România, practic? E culmea, venit la manifestările de protest din 21 iulie 2013 din „Ţinutul Secuiesc” (organizate de partidul maghiar al lui Laszlo Tokes, PPMT) legate de noua regionalizare, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului ungar de Externe (Zsolt Nemeth) a declarat că Ţinutul Secuiesc este „o regiune unitară şi indivizibilă” şi că va veni o vreme când acest lucru va fi recunoscut… Oare unde sunt intelectualii români (inclusiv scriitori) care să ia atitudine faţă de atacurile făţişe ale politicienilor maghiari la integritatea României? Fiindcă de la politicienii români nu mai avem nimic bun de aşteptat, sunt de proastă calitate morală, lipsiţi de patriotism şi de cel mai elementar simt naţional, de apartenenţă la un neam şi la o ţară – atâta câtă e România (cu teritorii pierdute după cel de-al Doilea Război Mondial, ocupate de URSS; nu mai pun la socoteală că Basarabia şi-a declarat „independenţa”, în 1991, în loc să se întoarcă la patria-mamă; ea e un exemplu de cât de uşor provinciile care apar după noua regionalizare îşi pot declara „independenţa”, sau cere „statut special de autonomie”, prin federalizare, să aibă parlament şi guvern sau legi proprii). Până unde s-a ajuns, cu o conducere la Bucureşti lipsită de clarviziune? Până la ameninţări. Un alt lider al minorităţii maghiare ne anunţă: Noi, secuii, populaţie majoritară în Ținutul Secuiesc, nu vom vota niciun plan care ar dezmembra Ținutul Secuiesc ori l-ar îngloba într-o unitate administrativă mai mare. În sfârşit, vă asigur că noi, secuii, nu vom lăsa ca pământul nostru natal să cadă pradă incompetenţei şi urii şi dacă este necesar vom face uz de mijloacele nesupunerii civice pentru a păstra integritatea Ţinutului Secuiesc (o spune preşedintele Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs). Cum ar vrea liderii politici ai maghiarilor să fie împărţită Transilvania? De curiozitate: Părţile Transilvaniei - Partiumul, Banatul, Maramureş, Ţara Moţilor, Pământul Crăiesc şi Ţinutul Secuiesc - reprezintă o moştenire istorică ce aparţine tuturor popoarelor Ardealului, ele fiind regiuni naturale cu istorie şi cultură specifică, tradiţii şi identitate proprie (liderul PPMT Târgu Mureş, Jakab Istvan). Pe 21 iulie 2013, la ieşirile în stradă ale maghiarilor care vor autonomie teritorială, un singur român a reacţionat explicit, a recunoscut preşedintele PPMT Sfântu Gheorghe, Nemes Elod – el declarând acum că, la un moment dat o femeie (româncă) a scuipat steagul secuiesc arborat în apropierea scenei unde s-au ţinut discursurile!
Pe acest fond de derută naţională, gestul IPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei, de a împărţi tricolorul României enoriaşilor în judeţele în care românii sunt minoritari este mai mult decât semnificativ şi fericit. Iar reacţia liderilor politici ai maghiarilor majoritari, de a considera această împărţire a steagurilor României drept o provocare, dă de gol reaua-credinţă, ultranaţionalismul lor şi gândurile ascunse (vor o desprindere teritorială de România a „Ţinutului Secuilor”, cu vamă la graniţe, şi afilierea „cu statut special” la Ungaria; românii din acest ţinut fiind invitaţi să-l părăsească pentru totdeauna, să-şi rupă rădăcinile; Tricolorul românesc şi credinţa ortodoxă, care îi unesc pe români, fiind duşmanul lor de moarte). Este de necrezut că liderii maghiari pot fi atât de ticăloşi, încât să considere o provocare faptul că românii vor să arboreze Tricolorul legal în propria lor ţară, acasă la ei, în Covasna şi Harghita, judeţe dominate de maghiari! În schimb, ei, maghiarii, pot să arboreze oficial steagul „Ţinutului Secuiesc”, ilegal… De ce românii minoritari din Harghita şi Covasna trebuie să trăiască pur şi simplu cu frică, să nu fie brutalizaţi dacă arborează Tricolorul acasă la ei de către maghiarii extremişti? De ce nu se autosesizează Procuratura Generală? Liderii politicieni români de ce nu reacţionează? Pe mâna cui a încăput România? Străinătatea are tot interesul să facă praf România, pe mâna conducătorilor noştri trădători – dar intelectualii de ce tac?
miercuri, 24 iulie 2013
ROŞIA MONTANĂ ÎMPINSĂ PE MARGINEA PRĂPASTIEI DE GABRIELENI
Corneliu FLOREA
„Munţii noştri aur poartă
Noi cerşim din poartă-n poartă!”
(spusă cu durere de moţi,
scrisă de Octavian Goga)
Roşia Montană este acolo de când vulcanii aducători de metale preţioase la suprafaţă s-au liniştit şi au adormit de tot. Atestarea ei documentară scrisă pe celebrele tăbliţe de ceară este data de 6 februarie 131 AD dată la care se numea Alburnus Maior după latinii imperiului roman, cuceritorii Daciei la acea vreme. De-a lungul istorie s-a vorbit şi scris deseori despre Roşia Montană pentru că a fost o exploatare minieră continuă de peste optsprezece secole, cea mai longilină mină de aur din lume. În ultimii douăzeci de ani se vorbeşte din ce în ce mai mult despre ea, de când „Gabriel Resources” şi-a băgat nasul înfigăreţ într-un chilipir românesc, pentru că Ion Marcel Ilici iliescu şi Petre Roman au transformat România, prin mult trâmbiţata lor tranziţia, în chilipirul tuturor străinilor! Totul s-a făcut prin propagandă şi mass media!
Se ştie de peste o sută de ani, de la un congres oarecare, că cine va stăpâni mass-media, va influenţa şi controla societatea viitoare. Absolut adevărat, absolut demonstrat şi astfel cei ce vor să influenţeze lumea după scopurile lor se sprijină pe o mass-media proprie, o adevărată armă îndreptată împotriva fiecăruia, la el în casă, mai ales după ce a apărut televiziunea şi internetul cu socializarea feisbucistă. (în romgleză de la Facebook) Într-o sută de ani mass-media s-a diversificat şi amplificat în fel şi chip, iar pentru cei puternici şi avuţi purtându-se chiar ca prostituatele de stradă: pentru bani satisface orice pretenţii. Este o forţă de dominare teribilă. E adevărat că acestei forţe a privilegiaţilor i se opune o contra forţă: libertatea presei şi accesul egal la ea ce s-a încununat cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, prin celebrul ei articol 19. Imediat, cei puternici şi avuţi, ce vor să controleze lumea şi prin presă, au contracarat cu alte forţe, metode: negarea adevărului inconvenabil, omiterea sau trunchierea realităţii, a esenţialului, selectarea din sondaje ce le este favorabil sau pur şi simplu fabricare lor, propagandă stridentă, violentă în marş nazist sau demonstraţie comunistă. Au pus în scenă sfânta calomnie şi dezinformatorii cu descântece halucinogene şi ca personaj principal manipularea ce are multiplele proceduri pentru brainwashing şi mind programming cum este recunoscut internaţional! Într-o frază am punctat aceste caracteristice ale mass-mediei folosite cu multă abilitate de gabrielenii din Toronto în alienarea şi strămutarea locuitorilor din Roşia Montană pentru a le lua proprietăţile, mutându-i în locuri diferite, greu de adaptat şi este la fel, precum în trecut, nord americanii îi strămutară pe amerindieni în rezervaţii! Cartierul Recea din Alba Iulia este o neo-rezervaţie.
Datorită acestor nelegiuiri, Roşia Montană a devenit o problemă a întregii naţiuni române fiindcă proiectul străin de exploatare intensivă este o altă ocupare şi prădare a ţării şi a declanşat scânteia de redeşteptare naţională, precum în trecut au fost cele din 1784-1785 şi 1848-1849, tot aici, în Munţii Apuseni! Atenţie!
Insistenţă abuzivă, fără margini şi discernământ, a gabrielenilor din Toronto de a pune mâna pe minereul de la Roşia Montană prin orice mijloace, în mod cert ascunde alte motive pe lângă marele profit cu care RMGC (Roşia Montană Gold Corporation) se alege în dauna României. La suprafaţă promit toate legalităţile, tehnologiile şi dragoste neţărmurită faţă de sărăcia roşienilor, pe care-i strămută de pe vetrele lor milenare, în timp ce în subteran fac aranjamente şi corup şi mai mult guvernanţii corupţi, să scoată legi şi ordonanţe în favoarea lor, dovedind că se pricep la săpături, la mineritul subteran! Din nefericire, mass-media de Cotroceni, de parlament şi cea de stradă, prostituată, satisface propaganda „Gabriel Resources”, numindu-se mass media contra serviciu pe sub masă!
Cel mai evident exemplu de manipularea opiniei publice prin frontul comun al acestor trei mass-media este crearea locurilor de muncă la Roşia Montană, unica sursă de bunăstare locală, după ele. Această afirmaţie nu se sprijină pe realitate, este un fals grosolan din două motive: Întăi, RMGC este angajată în faza de strămutare a peste nouă sute de familii de roşieni, deci aproape o jumătate din toată populaţia comunei şi satelor ei. Strămutarea este în toi: peste trei sute de familii au fost ca deportate spre reciclare în locuri de muncă, în alte părţi. Al doilea, după proiectul RMGC toată activitatea de minerit şi prelucrare va dura 25 de ani, perioadă mult exagerată la tehnologia ultramodernă cu care se afişează, după care vor pleca, dar, bineînţeles nu vor lua şi angajaţii locali cu ei, deci înapoi la şomajul din anul 2006! Roşia Montană va fi părăsită şi dată uitării precum minele secătuite din vestul sălbatic nord american!
În paranteză, mult mediatizată de RMGC în România este o doamnă care doreşte insistent deschiderea mineritului pentru viitorul copiilor ei. Sentimente materne nobile, numai că în 25 de ani, copiii dânsei vor fi adulţi şi caritabila companie a gabrielenilor va fi dusă lăsând pentru viitorul copiilor doar o haldă de 250 milioane tone de steril cu cianuri într-o groapă de 360 de hectare pe Valea Cornei , un adevărat mormânt al fostului aur românesc. Această haldă îmbibată intensiv în substanţe chimice toxice va fi ţinută de un baraj înalt de 180 de metri, cât o clădire cu 60 de etaje! Vă daţi seama ce înălţime şi ce mare presiune îl forţează în permanenţă şi eventualitatea cedării este chiar şi matematic admisă. Atunci acea haldă otrăvitoare de 250 de milioane tone porneşte la vale, ca cea de la Baia Mare din anul 2000, declanşând un dezastru ecologic local şi european!
Şi mai vreau să-i spun ceva doamnei, primarului din Roşia Montană, şi celor ce văd totul în roz prin acest proiect. Dacă se va porni acest proiect anti-Roşia Montană, antinaţional, la care Băsescu pune umărul, că el cap nu are decât pentru buzunarele lui, să fiţi siguri că nu va dura atât cât spun, sa vă amăgească, în zece ani îl termină, cu tot cu mult mediatizatele locuri de muncă! Argument este Mina Rio Narcea din Spania, asemănătoare ca mărime cu cea de aici, pe care au dat-o gata în nouă ani! Reţineţi: strămutarea populaţiei, durata de existenţă a exploatării şi calculaţi-vă viitorul în roz adus pe tava mass-mediei de gabrielenii din Toronto!
Din diferite sure scrise pe hârtie şi de pe Internet aflăm ce bombă cu ceas distrugătoare va lăsa în scurta ei trecere prin Roşia Montană această companie străină. Dar mai întâi, sunt de părerea celor ce susţin continuarea mineritului la Roşia Montană, dar într-o formă mult mai redusă, modernizată, în timp îndelungat şi concomitent cu mineritul la minimum să se treacă treptat de la această mono-industrializare la activităţi alternative atât în alte sectoare industriale cât şi agro-zootehnice, la un turism specific acestui spaţiu. Cunosc Munţii Apuseni şi cred în superiorul lor potenţial turistic, am ideea aceasta şi cred că putea fi realizată în două decenii, dacă satul român ar fi făcut contracte de parteneriat cu companii din Austria sau Germania pentru modernizarea drumurilor şi şoselelor plus anexele moderne ale turismului, Munţii Apuseni puteau deveni TIROL ROMÂNESC!
Să continuăm ideea; dacă, în loc de politică miticească de pricopseală necinstită guvernanţii României ar fi avut un pic de dragoste de ţară şi spirit gospodăresc, se puteau apuca de un asemenea proiect în urmă cu ani şi ani de zile şi atunci roşienii aveau de lucru şi nu trebuiau să fie strămutaţi, mai ales ca au acasă la ei cel mai mare muzeu al mineritului din lume, ce trebuia doar amenajat şi prezentat lumii. Locuri de muncă şi venit pentru generaţii şi generaţii. Blestem pe capul naţiunii să nu fie condusă de gospodari ci de guzgani! Să-l aibă preşedinte pe Băsescu Traian, care văzând culoarea apei ce se scurgea din mina părăsită nu a putut face o altă sinapsă neuronală decât că seamănă cu coniacul! Al doilea, şi eu, fiind cetăţean român, mă opun proiectului RMGC pe care îl văd ca pe un monstru, că pe un balaur din basmele noastre populare, care se năpusteşte asupra Munţilor Apuseni şi-al oamenilor săi. E monstruos cum o companie străină ne înşeală, cum ne jefuieşte la noi în ţară, cum ne aruncă de pe vetrele noastre milenare şi aducând utilaje gigantice vor transforma, în câţiva ani, patru munţi frumoşi în rezidii otrăvitoare peste secole. E o neruşinare monstruoasă din partea lor dar în acelaşi timp o laşitate din partea noastră că nu suntem mai mulţi, mai hotărâţi să ne opunem acestui proiect străin şi monstruos.
Corneliu FLOREA
august 2012 – iulie 2013
Winnipeg - Canada
,,Ce pretentii sa ai la un popor ce a votat cum a votat, de doua ori, si care inghite minciunile-manipularile ce se spun despre inainte si dupa ingramadeala din 1989."
