joi, 30 august 2012

Angela Merkel vrea Oltchimul !

Ya, ya, Deutschland uber alles - Germania mai pressus de toate! Cutremurator! Dupa atatea si atatea esecuri la privatizare, ne paste inca unul de proportii, cu Basescu si lepra portocalie in prim-plan! In fond, ni se dezvaluie mecanismul Marelui Jaf National... INTERESE CHIMICE , CUM A FOST PRADATA SI ARGENTINA



Piroliza germană
Angela Merkel l-a sustinut pe Traian Băsescu, pentru a primi în schimb combinatul Oltchim
Postat la: 29.08.2012 17:04 | Scris de: Niki Florescu
Angela Merkel l-a susținut pe Traian Băsescu, pentru a primi în schimb combinatul Oltchim
Traian Băsescu si guvernele Boc au pus piedici combinatului Oltchim, cu scopul de a-l falimenta în favoarea unei companii germane • Prin sustinerea politică fătisă, Angela Merkel urmează să primească o afacere de multe miliarde din România • ZIUAnews vă prezintă radiografia unei activităti politico-economice transfrontaliere cu efecte devastatoare pentru viitorul României • Trei declaratii ale unor persoane din interiorul conducerii Oltchim confirmă spionajul economic, manipularea contractelor si implicarea neprincipială a Bruxelles-ului, în falimentarea Oltchim
Fondul Monetar International a dat un ultimatum României, cu privire la privatizarea companiei Oltchim SA: "Privatizati sau lichidati". Pe data de 26 septembrie anul curent, este termenul limită, atât pentru statul român, cât si pentru conducerea Oltchim, de a rezolva problema acestei companii deosebit de importante în economia românească si unice în spectrul afacerilor din petrochimie, din sud-estul Europei.Suportul politic pe care Angela Merkel i l-a acordat, aparent doar în sprijinul politicii si al democratiei, lui Traian Băsescu, are, de fapt, o expresie materială concretă: aproape două miliarde de euro. Planul politic al Angelei Merkel de a-l sustine pe Traian Băsescu are rădăcini în activitatea politico-economică a presedintelui, care a frânat, constant, a manipulat si a împiedicat direct dezvoltarea combinatului, cu scopul diminuării capacitătii de productie si export a acestuia.ZIUAnews vă prezintă o radiografie politico-economică a bătăliei pentru combinatul Oltchim, conflict care a avut drept start privatizarea Petrom si îngenunchierea Oltchim, prin afaceri oneroase si acorduri neprincipiale(a nu se uita faptul ca Tepro Iasi avea sectie unicat in Europa, nu avea aviz favorabil de privatizare de la SIE si SRI, si totusi a fost praduita pe o suma de 3 milioane de dolari si 7 milioane de dolari spaga si ulterior desfiintata). Dintr-un total de 3.000 de angajati care lucrează astăzi în Oltchim, în mai putin de o lună, nu vor mai rămâne decât 600, dacă planul german reuseste. ZIUAnews a intervievat mai multi responsabili ai Oltchim-ului, sub acoperirea anonimatului. Mărturiile lor, referitoare la dezmembrarea si lichidarea Oltchim, sunt cutremurătoare.În actualul context economic, pierderea de către economia românească a Oltchimului înseamnă pierderea unei companii care ar fi putut să producă pentru statul român, potrivit estimărilor specialistilor, un milliard de euro pe an.Într-o economie globalizată, inter-relatională, Oltchim a căzut victimă calculelor fractionare întemeiate pe judecăti politice, iar problemele companiei au început în momentul în care organizatiile financiare internationale au ordonat vânzarea pe bucăti a unor companii dintr-o economie integrată. Subiectul Oltchim a devenit un cosmar pentru toate guvernele României, în momentul în care FMI si Banca Mondială au ordonat vânzarea Petrom, cu tot cu Arpechim. La privatizare s-a ordonat ca Arpechim, format din Rafinărie si sectia de Piroliză, să fie vândut către OMV, desi OMV-ul nu avea nevoie de ele, iar Oltchim-ul rămânea fără materiile prime. OMV-ul a închis Arpechim, "din motive de nerentabilitate", si de aici a început prăbusirea Oltchim. După opt ani de cosmar economic pentru combinatul vâlcean, devine limpede că decizia OMV de închidere a unicei companii care asigura materii prime pentru Oltchim a fost o decizie politică. Astăzi, la o lună distantă de verdictul de viată si de moarte pentru Oltchim, jocurile companiilor străine sunt dezvăluite.
Germania, prin PCC, doreste falimentarea Oltchim, pentru a-l putea cumpăra pe nimic
PCC este o firmă înregistrată în Germania, care detine si în Polonia un combinat cu profil identic cu al Oltchimului. PCC detine 18,32% din actiunile Oltchim. Pentru a disimula jocul pe piată, PCC a gândit să nu mai intervină direct în achizitionarea de actiuni la Oltchim si, în acest mod, a apărut Nachbar Services, un offshore cipriot, care a cumpărat, într-o singură zi, 14% din Oltchim. Jocul banilor a devenit astfel: grupul german PCC-Nachbar detine 32,32% din Oltchim, în timp ce statul român detine 54,8%. Din această pozitie, PCC-Nachbar controlează politica economică a Oltchimului, blochează orice tentativă de rentabilizare si asteaptă data de 26 septembrie pentru a pune mâna pe Oltchim la un pret derizoriu.
PCC doreste falimentarea combinatului vâlcean urmărind apoi păstrarea a numai trei sectii ale Oltchim-ului care au piete externe, concedierea a 2.400 de angajati si vânzarea celorlalte întreprinderi la fier vechi. În urma acestei actiuni, germanii ar obtine un profit mult mai mare decât pretul plătit pentru cumpărarea combinatului. Întregul stat român ar avea de suferit. Economia natională ar înregistra raporturi negative, iar mii de oameni ar fi fără serviciu.
Unul dintre factorii de decizie de la Oltchim a declarat pentru ZIUAnews, sub acoperirea anonimatului: "PCC-ul a declarat ferm că nu vrea să facă productie. El vrea doar trei sectii din Oltchim: Electroliza, care produce lesie, hipoclorit si sodă, are nevoie de saramură, o are, curent are si mai vrea încă două sectii: Propenoxid si Poliol, toate sunt cu piete externe. Restul vrea să îl vândă la fier vechi si să rămână doar cu 600 de oameni".
Bruxelles-ul, implicat în falimentarea industriei petrochimice românesti


Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici



Conducerea Oltchim a dorit spirjinirea functionării combinatului prin majorarea de capital. În acest sens, s-a depus la Bruxelles documentatia necesară pentru ca majorarea respectivă să nu fie considerată ajutor de stat. Germania s-a implicat în acest proces si l-a blocat, pe cât posibil. A durat, astfel, trei ani de zile până când s-a primit un răspuns de la Comisia Europeană. Acest termen coincide cu debutul crizei economico-financiară. În tot acest timp, din cauza influentei pe care Germania o are la Bruxelles, Oltchim nu a mai putut produce nimic, s-au acumulat pierderi si nu a putut fi făcută nicio finantare. SI PENTRU ASTFEL DE ASPECTE A FOST NEVOIE DE SLOGANUL DIN 1989” JOS SECURITATEA” iar in 2010- MILITARII AU SALARII SI PENSII „NESIMTITE”, ca sa nu mai existe DELOC APARATORI AI AVUTIEI NATIONALE .
Un alt responsabil a confirmat pentru ZIUAnews: "Oltchim a depus, pentru ca majorarea de capital să nu fie considerată ajutor de stat, documentatia la Bruxelles. PCC-ul, prin toate relatiile, a blocat pe cât posibil acest proces si a durat trei ani de zile până când a venit răspunsul de la Bruxelles. Acesti trei ani de zile coincid cu debutul crizei economico-financiară. În tot acest timp, s-au acumulat pierderi, deoarece nu s-a putut produce, nu s-a putut finanta".
Boc si Vlădescu, piroliza-n portofelul de lobby
Dorinta germanilor de a falimenta combinatul, prin intermediul PCC-ului, este dezvăluită chiar prin declaratiile publice pe care această firmă le-a făcut, prin care sustinea că nu doreste să facă productie. PCC vrea să utilizeze doar trei sectii ale Oltchimului: Electroliza, care produce lesie, hipoclorit si sodă, Propenoxidul si Poliolul, toate având ca piată de desfăsurare mediul extern. Iar nemtii sunt sustinuti, prin faptul că sunt reprezentati în Consiliul de Administratie de către fostul ministru de Finante din timpul Guvernului Boc, Sebastian Vlădescu. Fiind cel care în urmă cu putin timp reprezenta România si, implicit Oltchimul, acesta încă se bucură de influentă în cadrul Ministerului, ceea ce favorizează demersurile făcute de PCC. Un alt sprijin al germanilor vine din partea directorului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Remus Vulpescu. El are în mână privatizarea Oltchimului, fiind cel care a decis ca această privatizare să se realizez în plic, ferită deci, de ochii celor interesati.
Unul dintre responsabilii din cadrul Oltchim, a precizat pentru ZIUAnews: "Remus Vulpescu s-a vândut PCC-ului. În ianuarie, când a fost un consiliu de administratie, PCC s-a prezentat cu un consilier economic, care era fostul ministru de Finante al României, Sebastian Vlădescu, nasul de cununie al deputatului pedelist Boureanu. Adică, omul care, în urmă cu sase luni de zile reprezenta statul si, implicit, Oltchimul, si care le-a spus ferm că să nu mai continue cu procese, deoarece Oltchimul va cădea din cauza unui singur furnizor, care este Electrica, ceea ce s-a si întâmplat. În iarnă, fiind mare consumator de energie, pe 10 ianuarie a primit închidere. Si atunci, PCC-ul a lăsat-o mai moale".
Politica germană de faliment
Falimentul combinatului românesc nu foloseste nimănui, cu atât mai putin statului român, care ar trebui să acopere toate datoriile si să plătească salarii compensatorii. Dar, pentru PCC, valoarea unui combinat în faliment este mult mai mică decât cea a unei companii care încă functionează. Acesta este motivul pentru care Germania încearcă să aducă Oltchimul în insolventă, pentru a cumpăra, pentru nimic, o întreagă industrie, după care să distrugă o mare parte din ea.
Se vorbeste despre privatizarea Oltchimului. Lucru care depinde de PCC. Deoarece această firmă are drept de premtiune, fiind actionar minoritar principal, el poate cere ca o actiune să îi fie vândută la pretul care îi este convenabil, nu la valoarea nominală de un leu. Pentru a-si păstra cota de 30% din capitalul social, PCC trebuie să plătească 140.000.000 de euro, bani de care nu dispune în acest moment.
Strategia PCC-ului a fost stabilită încă de la început si au fost respectati toti pasii impusi. Cu numai 2.000.000 de euro, s-a ajuns ca germanii să detină 30% din capitalul social si să aibă rol decizional în activitătile manageriale ale Oltchimului. Astfel, si-a permis să obstructioneze toate măsurile pe care conducerea combinatului a încercat să le ia, pentru a nu se ajunge la faliment.
PCC se bazează pe recuperarea banilor investiti în cumpărarea Oltchimului prin vânzarea combinatului la fier vechi. Ca de exemplu, în Sectia 9 de la PVC, s-au investit 21 de milioane de euro. Acesti bani vor fi pierduti, deoarece firma germană nu doreste să producă PVC, procesul fiind prea complicat. O altă armă detinută de germani este cumpărarea datoriilor pe care Oltchimul le are, intrând, astfel, în posesia gigantului industrial.
"Acum vor să facă pe 10 septembrie în AGA, să se aprobe majorarea capitalului si pe 13 septembrie să-l vândă. PCC-ul poate face contestatie, are un drept de preemptiune, deoarece este actionar minoritar si i se vinde actiunea nu la 0,1, ci la pretul care i se cuvine. Iar, pentru a-si păstra cota de 30%, el trebuie să vină de acasă cu140.000.000 de euro, ceea ce el nu are. Ei au tras de timp, deoarece este diferit să cumperi o companie în faliment decât una care functionează. PCC-ul poate cumpăra datoriile, nu mai face nicio tranzactie si astfel intră în posesia Oltchimului. Oricum, PCC vrea să taie combinatul si să-l vândă la fier vechi, pentru că nu vor să se complice cu procesul de productie", a dezvăluit pentru ZIUAnews un influent personaj din conducerea combinatului vâlcean.
Explicatia procesului tehnologic necesar Oltchim pentru a functiona si manevrele tertilor care au împiedicat acest lucru pentru a face Oltchimul neprofitabil
Procesul tehnologic necesar Oltchimului pentru a functiona a fost împiedicat din momentul în care OMV a cumpărat Petrom. Statul era actionar majoritar atât în Petrom, cât si în Oltchim. Aceste două combinate au fost înfiintate în 1966 si au fost legate organic, adică ceea ce se producea la Pitesti, jumătate din partea de Piroliză, materiile prime fiind etilena si propilena, printr-o conductă a cărei lungime este de 50 de kilometrii, alimenta combinatul. Etilena este o substantă inflamabilă si nu poate fi adusă pe altă cale, decât prin conductă. Ele au functionat integral.
În momentul în care s-a vândut Petromul, statul român a făcut una dintre cele mai mari greseli manageriale. L-a dat cu tot cu sectia Arpechim. OMV-ul, urmărindu-si scopul, a numit un administrator care i-a prins si, în doi ani, le-a vândut etilena si propilena de care ei aveau nevoie la o cotatie triplă. Cotatia la nivel mondial pe etilenă si propilenă era de 400 de euro pe tonă, dar OMV-ul o vindea cu 1200 de euro. Suma investită de către OMV pentru achizitionarea Petromului ar fi trebuit să fie recuperată în 20-30 de ani, însă s-a reusit în doar trei ani, prin prisma triplării pretului tonei de etilenă si propilenă. Astfel a început declinul combinatului, anii de referintă fiind 2006-2007.
Sectia Arpechim este împărtită în Rafinărie si Piroliză. Oltchim a reusi cumpărarea Pirolizei, în 2010, după patru ani de negocieri, contra sumei de 13 milioane de euro, acesta fiind cel mai mare eveniment de pe piata de fuziuni si achizitii din România. În acest fel, combinatul si-a asigurat transferul activitătilor petrochimice din cadrul Arpechim. Dar, cealaltă jumătate a Arpechimului, Rafinăria, a rămas în posesia OMV-ului. "Cu toate că sectia nu mai este folosită de ani buni de către proprietari, OMV a jucat ca un adevărat afacerist si a asteptat momentul în care Oltchim a dorit să cumpere Rafinăria, cea care îi ofera materiile prime: etilena si propilena. Pretul cerut a fost însă mult prea mare, în jur de 300.000.000 de euro, bani de care combinatul nu a dispus. Acesta a fost punctul culminant al declansării declinului combinatului Oltchim", a sustinut unul dintre oamenii importanti ai combinatului vâlcean, sub protectia anonimatului.
Statul român este proprietar, prin detinerea a 54% din actiuni. Datoriile înregistrate de Oltchim au fost plătite de Stat, prin plata a sute de milioane de euro. S-a propus majorarea capitalului social, cu această datorie. Adică, Statul să-si ridice cota de participare de la 54% la 80%, cât ar veni proportional.
Conducerea combinatului a depus documentele necesare majorării capitalului social la Bruxelles, pentru a nu fi considerat ajutor de stat. Însă, aici a intervenit influenta pe care Germania o are la Comisia Europeană, deoarece a durat nu mai putin de trei ani de zile până când s-a primit un răspuns de la oficialii europeni. Astfel, în luna ianuarie a acestui an, Comisia Europeană a aprobat conversia. Cu toate astea, nici până în prezent, operatiunea nu a fost realizată, chiar dacă s-a oferit inclusiv un card de dobândă.
Statul român a avut întotdeauna o răspundere fundamentală din punct de vedere managerial si decizional, fiind actionar majoritar, care detine 54% din capitalul social. Văzând datoriile înregistrate de combinat si urmărind tot declinul, statul nu si-a respectat atributiunile. Prima măsură ar fi tinut de schimbarea conducerii combinatului, însă fiecare partid aflat la guvernare îsi numea proprii oameni în Consiliile de Administratie, persoane slab pregătite, atât managerial, cât si decizional.
Oltchimul a oscilat permanent între apartenenta la Ministerul Economiei, la AVAS si la OPSPI, pentru că nimeni nu era interesat să ofere solutii credibile pentru combinat si toti urmăreau să se scape de răspundere.
Guvernul a promis întotdeauna, indiferent de partidul majoritar, că va sprijini Oltchimul, însă nu s-a luat nicio măsură. "În urmă cu numai aproximativ trei săptămâni, o firmă din Austria a spus că va credita Oltchimul, numai că vor garantia că acest combinat va functiona. Austriecii au afirmat că sunt dispusi să ofere 40.000.000 de euro sprijin, capital de lucru si tot ce este necesar, deoarece nu este în avantajul partenerilor externi ca Oltchimul să nu mai functioneze", se arată în dezvăluirile celor intervievati de ZIUAnews.
Traian Băsescu si-a pus dosarul Oltchim pe masă. Unde a si rămas(cum a intervenit si impotriva lui Radu Golban sa renunte la solicitarea datoriei de 18 de miliarde de euro de la Germania)!
Chiar si Traian Băsescu a avut dosarul combinatului pe masă, însă a preferat ca PCC să intre în posesia acestuia. Explicatia este cea prezentată la începutul materialului, înscrierea firmei în portofoliul Germaniei. Se cunoaste relatia pe care Traian Băsescu o are cu Angela Merkel, cancelarul german. Astfel, pentru anumite favoruri politice, economia României va avea de suferit, prin falimentarea Oltchimului.
Acest lucru este evidentiat prin declaratia directorului Constantin Roibu, făcută în 2009, atunci când Traian Băsescu ocupa fotoliul de presedinte al tării noastre. "Pe masa de lucru a Guvernului se află si un memorandum privind accesarea de către Oltchim a unui credit de 486 milioane euro, garantat de stat în proportie de 80%, necesar unui amplu program de investitii pe trei ani, astfel încât, la finele lui 2013, combinatul vâlcean să ajungă la o cifră de afaceri de un miliard de euro, din care 800 de milioane să reprezinte numai exporturi", preciza Roibu la acea vreme.
Mai mult decât atât, inginerul Mihail Diculoiu a declarat public că "presedintele Traian Băsescu ne-a indicat că deja ar trebui să ne apucăm de reparatii la sectia de piroliză de la Arpechim Pitesti, chiar până la semnarea contractului de preluare propriu-zisă a acesteia. Altfel spus, nimic nu mai poate să deturneze scopul demersurilor combinatului".
Cu toate acestea, situatia actuală a Oltchimului este cea prezentată: privatizarea se pare că nu are nicio sansă de realizare, insolventa fiind inevitabilă. Iar de privatizare se ocupă seful OPSPI, Remus Vulpescu. Pe 12 septembrie se va încheia perioada de înscriere a firmelor care doresc să participe la licitatie, iar pe 14 septembrie Vulpescu va deschide plicul si va anunta ce companie a oferit cea mai mare sumă de bani. Este de mentionat că, până în prezent, nicio firmă nu s-a înscris la această licitatie.
Vulpescu si Vlădescu
Remus Vulpescu, un avocat în vârstă de 38 de ani, este seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie, aflat în subordinea Ministerului Economiei. Acesta este specializat pe firme aflate în faliment si lichidări. A avut un rol crucial în tot demersul prin care Oltchim a trecut, timp de un an si jumătate de când se află la conducerea OPSPI. La întâlnirea cu FMI, Vulpescu a declarat că Oltchim a întârziat cu furnizarea anumitor date, lucru negat de reprezentanti ai combinatului.
Declaratiile recente ale acestuia au pus un mare semn de întrebare în ceea ce priveste procesul de privatizare a combinatului. Întregul Minister al Economiei si-a schimbat perspectiva cu privire la modalitatea de privatizare a Oltchimului. Asa cum am precizat, statul român a primit, într-un final, acceptul Comisiei Europene de a converti în actiuni datoriile Oltchimului, metodă prin care statul urma să detină 80% din capitalul social.
"În ultimele sapte-opt zile am ajuns la concluzia că este mult mai bine pentru Oltchim si statul român să renuntăm la conversia creantei din mai multe motive", a fost declaratia tulburătoare făcută de Vulpescu. Motivul este însă acela că PCC ar avea de suferit în urma acestei conversii. Afirmatiile făcute de Remus Vulpescu au supărat conducerea firmei germane, deoarece, asa cum declara reprezentantul PCC, Wojciech Zaremba, "suntem în mijlocul privatizării şi am semnat o înţelegere confidenţială cu statul român, cum că nu vom dezvălui şi nu vom comenta nimic cu privire la privatizare. Noi ne-am respectat angajamentul, Remus Vulpescu, nu. Este o încălcare a legii privatizării".
Sebastian Vlădescu a ocupat fotoliul de ministru al Finantelor, în momentul în care Emil Boc era prim-ministru. Surpriza din partea acestuia a venit în timpul Consiliului de Administratie din luna ianuarie a acestui an, când PCC a fost reprezentat în AGA de Sebastian Vlădescu, om influent în Minister si care a avut datoria de a apăra interesele economice nationale. Acum, însă, Vlădescu luptă pentru ca PCC să falimenteze Oltchim, urmând a intra în posesia unui întreg combinat, sursă importantă în economia natională, pe nimic.
"Gaura neagră", asa cum este denumit Oltchim, se pare că nu a atras niciun investitor cu adevărat interesat, cu exceptia PCC. De aceea, rezultatul licitatiei din 14 septembrie nu va fi privatizarea combinatului, ci falimentarea acestuia.

Varianta rusilor de la TISE
"Există o solutie pentru Oltchim. Aceasta este Tise, o subsidiară de a lui Gazprom, un gigant. Anul trecut a avut 42 de miliarde de euro profit. Reprezentantii TISE nu sunt actionari, au venit pentru proiect si sunt interesati să cumpere Oltchimul. Ar vrea să cumpere si Arpechimul, dar si Oil Terminal. Nu vor să concedieze niciun angajat si vor să pună în functiune toate sectiile combinatului", a declarat un înalt din conducerea Oltchim.
TISE este înregistrată în Rusia si a oferit conducerii combinatului vâlcean o solutie prin care nu s-ar ajunge la faliment. Rusii au dorit să cumpere toate sectiile Oltchim-ului si să le pună în functiune, oferind capitalul de lucru necesar. Au impus, însă, anumite conditii, printre care si încheierea unui contract pe patru ani de zile cu furnizorul de sare, pentru a nu se întâmpina problema modificării pretului de achizitie. Au vrut să cumpere si o micro-hidrocentrală, pentru ca toată productia acesteia să ajungă la Oltchim, deoarece cele mai mari cheltuieli înregistrate de combinat sunt pe materii prime si energie. TISE si-a exprimat dorinta de a achizitiona Oil Terminal, o companie constănteană, prin care să pompeze petrol în Rafinăria de la Pitesti, unde s-ar produce etilena, propilena si benzină nafta.

Ultimatumul Fondului Monetar International
FMI a dat un ultimatum autoritătilor române să privatizeze sau să lichideze combinatul Oltchim, până pe 26 septembrie. În caz contrar, acordul tării noastre cu Fondul Monetar International va fi suspendat, ceea ce ar duce la efecte dezastruoase pentru economia României. FMI a asteptat cinci ani de zile să se ia o măsură în privinta combinatului vâlcean, lucru nerealizat până în prezent. Dacă acest lucru nu se va întâmpla până la data stabilită, respectiv 26 septembrie, reprezentantii Fondului vor refuza să participle la sedinta de evaluare a acordului cu România. Potrivit estimărilor specialistilor, "tara noastră ar risca si scăderea rating-ului de tară cu efect asupra dobânzilor la care se împrumută, lucru care ar fi de zece ori mai costisitor decât tot Oltchimul".
Dispariţia Oltchim, grav atentat la siguranţa naţională
SC Oltchim SA est unicul complex petrochimic din România, format din combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea şi divizia detrochimică Arpechim Piteşti, şi asigură securitatea economică şi socială în judeţele Vâlcea şi Argeş. Aşadar, lichidarea Oltchim ar constitui un atentat grav la siguranţa naţională.
Facem această afirmaţie din următoarele motive:
1. combinatul chimic Oltchim realizează 65% din producţia industrială a judeţului Vâlcea, reprezentând centrul principal de greutate pe care se sprijină economia judeţului.
2. Oltchim este si principalul angajator local, cu un număr de peste 3.000 de angajaţi, iar prin alte companii pe care le deţine, numărul de angajaţi depăşeşete 4.000.
3. Importanţa strategică a combinatului Oltchim în economia naţională este dată de un întreg lanţ de conexiuni şi dependenţe economice pe care acesta le generează cu o serie de industrii, printre care se numără Arpechim Piteşti, CET Govora SA, Ciech Uzinele Sodice Govora, exploatarea minieră Berbeşti, Salina Ocnele Mari, Cariera de Calcar Bistriţa. Compania deţine şi Fabrica de conserve Râureni, complexul Suinprod, firma Avicola Babeni şi fabrica de nutreţuri Babeni.
4. Oltchim este cel mai mare producător de pe piaţa internă de produse clorosodice, solvenţi cloruraţi şi unicul producător de PVC, polioli-polieteri, oxo-alcooli, anhidridă ftalică şi plastifianţi, produse de bază pentru alte industrii ale economiei româneşti. Totodată, Oltchim este şi cel mai mare producător din Europa Centrală şi de Est la produsele sale principale, respectiv PVC, sodă caustică, polioli-polieteri şi DOP, cu pieţe de desfacere atât în Uniunea Europeană, cât şi în ţări cu economii emergente precum Turcia sau Rusia. Principalul produs al societătii este policrorura de vinil (PVC) (în present, aproximativ 37,5 % din productia totală), pentru care a declarat în 2008 o cotă de piată la nivelul UE de 2,1 %. Oltchim îşi comercializează produsele în peste 80 de ţări.
5. Oltchim se află în topul marilor jucători din industria chimică. În Europa Centrală şi de Est este numărul unu pe piaţă produselor clorosodice, piaţa poliolilor polieteri şi piaţa propenoxidului, iar pe piaţa PVC, ocupă locul al doilea.
6. Si nu în ultimul rând, 4.000 de familii ar rămâne fără un venit, adică aproximativ 8.000 de persoane ar fi afectate
PCC a blocat un ajutor de stat pentru Oltchim
Dintr-un document al Comisiei Europene rezultă că PCC a făcut tot ce a putut pentru a bloca un ajutor de stat pentru Oltchim în valoare de 62 de milioane de euro. Astfel potrivit documentului, statul român a dorit să revitalizeze compania prin acordarea acestui ajutor dar PCC a introdus o plângere la CE "contestând eligibilitatea întreprinderii pentru a beneficia de ajutor în temeiul schemei de ajutor temporar aprobată de autoritătile române", după cum se arată în document. De aici se mai poate citi "Comisia a exprimat îndoieli în legătură cu îndeplinirea de către Oltchim a criteriilor de eligibilitate stabilite de cadrul temporar pentru a putea beneficia de un astfel de ajutor". Iar în cele din urmă ajutorul nu a mai fost acordat.
co
Nachbar, partenerul PCC
Carlso Ventures International este principalul actionar al Nachbar Services Limited. În data de 17 iunie 2011, PCC SE si Carlso Ventures International au semnat, în fata unui notar public, un Memorandum, care a stabilit cadrul unei pozitii comune cu privire la Oltchim. În urma acestui acord de a actiona ncentrat, PCC SE si Carlson au ajuns să detină împreună 31,3072% din capitalul social al Oltchim SA.
Niki Florescu

duminică, 19 august 2012

Băsescu a scăpat , la mustață !

Un scenariu catastrofal si , din pacate, foarte probabil


Așa cum am spus încă de săptămâna trecută, Băsescu a scăpat din nou la mustață. De altfel, jocul la mustață e caracteristic personajului și organizației oculte din care provine. Adevărata lovitură de stat a reușit și pasul doi e reprezentat de restaurație.

Ce înseamnă restaurația? Veți vedea în cel mai scurt timp și, pentru a marca pe blog, o să vă dau în continuare principalele direcții ale nebuniei. Cei care sunt atât de proști încât să creadă basmele cu coabitarea și reconcilierea au picat din nou în plasă. Dar nu vom vorbi acum despre proști deoarece, nu-i așa, ei abia au scăpat țara de lovitura de stat aruncându-ne în ghearele disoluției. Este o ironie a sorții faptul că sărbătoarea imnului coincide cu începutul sfârșitului pentru România. Hai să vedem motivele pentru care ce spun asta.
Cu prima ocazie, Guvernul Ponta va pica. Majoritatea parlamentară a USL deja nu mai există din cauză că negocierile lui băsescu au fost finalizate încă de ieri. Schimbarea apelor înseamnă reinstaurarea unui guvern marionetă(probabil Ungureanu pentru a fi tranșate niște răfuieli mai vechi) susținut de PDL, UDMR și preacinstiții de la UNPR. Pentru consolidarea puterii va fi dat un atac rapid asupra instituțiilor de presă ostile. Antena 3 și Romania TV par a fi principalele candidate, mai ales că deja au fost amenințate. Cel mai probabil se va merge pe o procedură accelerată de retragere a licențelor de emisie(amendă record, suspendarea emisiei 30 minute s.a.m.d.). Pentru a-și salva pielea, Felix va ceda. Sebi deja a mirosit mișcarea și și-a făcut câteva exit-uri stra
tegice pentru a-și asigura mălaiul în caz de necesitate a fugii. Derapajele democratice n-o să deranjeze pe nimeni din afara țării pentru că e tain destul. Iar în interior, instituțiile de presă aservite își vor face treaba exact așa cum știu ele mai bine reinterpretând suprarealist realitatea.


Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici



Paralel cu punerea democratică la punct a presei se va desfășura operațiunea numită „plată restanțelor”. Autorizarea în regim de urgență a exploatărilor toxice, suspendarea moratoriului pentru exploatarea gazelor de șist și apoi demararea privatizărilor cu schepsis. Sunt chestiuni stringente și rezolvarea lor este cerută insistent, mai ales că în unele cazuri se joacă pe bani serioși, iar oamenii sunt nervoși. E posibil să vedem revenirea discretă în scenă a băieților deștepți, dar nu la Hidroelectrica ci la ciupercuța atomică.
Cheia întregii restaurații stă în comportamentul maghiarimii. Probabil mulți au fost uimiți să constate cum, pe tăcute, populația de-acolo a boicotat referendumul. De fapt, aici e întreaga nebunie care urmează deoarece, în schimbul acestui comportament, probabil a fost negociată autonomia extinsă a așa-zisului Ardeal de Nord. E vorba de regiunea care a fost integrată în Ungaria ca urmare a Dictatului de la Viena. Pentru recuperarea UDMR în viitorul guvern marionetă al lui băsescu s-au dat garanții solide. Astfel, chiar dacă negocierile au implicat în prima fază doar polul separatist Orban-Tokes(influențarea populației s-a făcut prin intermediul bisericii), UDMR-ului i s-a transmis indirect că poate participa la beneficiile acestui subiect numai și numai dacă se înregimentează la construcția politică post-referendum. De altfel, băsescu are nevoie de UDMR, nu de construcția politică a lui Tokes care nu are niciun parlamentar. Cadoul pe care-l vor primi ungurii va fi noua împărțire teritorială a țării în macro-regiuni, între care se va distinge Macroregiunea V, practic identică cu zona afectată de termenii demenți ai Dictatului de la Viena. Până în alegeri, pentru a nu fi tulburate apele, se va da doar o lege a macroregiunilor de dezvoltare, probabil similară celei care obținuse în urmă cu un an acordul tacit al Senatului. De asemenea, în draftul noii Constituții se va lăsa spațiu de manevră pentru înființarea parlamentelor regionale, astfel încât, pentru alegeri, UDMR va avea argumente extrem de serioase.
Și, pentru că am ajuns la subiectul alegeri, acestea nu se vor mai desfășura la termen. Cel mai probabil scrutinul va fi împins în primăvara lui 2013 pentru a permite regruparea de forțe, expunerea mediatică și impunerea lui Ungureanu. băsescu își dorește un scenariu similar schimbului de putere Elțîn-Putin care să-i garanteze o imunitate extinsă după ce va părăsi frâiele puterii. Pentru aceasta, la alegeri, slujbașii lui băsescu vor participa sub forma unei alianțe de dreapta, grupate în jurul noilor/vechi vedete Ungureanu-Neamțu-Macovei. Scopul este acapararea a cel puțin 30% din voturi. Cum ei vor fi cei care organizează alegerile, vor obține lejer acest scor. Adăugând cele 8% ale polului maghiar și cel puțin 15% ale PPDD se obține o majoritate confortabilă în Parlament. Nu mai trebuie decât extrasă „masa de manevră” dintre parlamentarii opoziției pentru a obține până la 75% și trecerea noii constituții. Cu referendumul de aprobare se rezolvă ușor.
Aceștia sunt pașii care urmează să se petreacă. Un plan diabolic a cărui confirmare o veți avea în cel mai scurt timp. Cu toate că ar mai exista o șansă infimă ca acest plan să nu fie pus în aplicare, prefer să fiu lucid. Adevărul e că nu mai există absolut nicio șansă de îndepărtare pașnică a regimului dictatorial al lui băsescu. Nu vă bazați pe exterior deoarece acolo treburile se tranșează cu ascultare și bani. În interior, comportamentul momâilor din USL e de-a dreptul dezamăgitor. E incredibil cum poți pierde prostește atunci când ai peste opt milioane de voturi. Cât de dezamăgiți pot fi cei care ți-au dat votul văzându-te cât de ezitant ești?
Din nefericire, în scurt timp, România va înceta să mai fie o entitate distinctă. Atomizarea țării slujește multor interese atât din interiorul UE cât și din exteriorul său. La urma urmei, trebuie cumva efectuată plata pentru faptul că România și Bulgaria au fost admise fără voia Rusiei. Ce-ați zice de Moldova Mare? O să discutăm în alt articol acest subiect. Până atunci gândiți-vă serios la ceea ce am scris în titlu deoarece România iese din realitate și se îndreaptă implacabil către istorie și tăcere.
Cum a compromis Băsescu Traian reţeaua externă de sprijin a României de Petru Romosan
Ce trebuia să se întîmple de mult s-a întîmplat în sfîrşit: Băsescu Traian ne-a făcut de rîs pe toată planeta. A patra şi, probabil, ultima sa tentativă de lovitură de stat a eşuat jalnic. Celelalte trei lovituri reuşite au fost, în ordine : « fraudarea alegerilor » în 2004, autosuspendarea sa în 2007, prin care s-a reîncărcat (reloaded) politic în dauna unei opoziţii nătînge, şi, în sfîrşit, realegerea sa dubioasă din 2009 (nu e vorba de voturile supranumerar de la Paris, ci de cele vreo 2-3 milioane obţinute cu STS-ul, vorba făptuitorului). După unii, loviturile de stat ale lui Băsescu Traian ar fi şi mai numeroase – vezi « soluţia imorală Voiculescu », refuzul de a numi un prim-ministru al majorităţii ieşite din vot, constituirea UNPRului, reînnoirea mandatelor lui Emil Boc, numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu ca prim-ministru etc. De fapt, încă de pe vremea guvernului Ciorbea, Băsescu Traian o ţine într-o lovitură de stat permanentă. Starea naturală a unui aşa-zis preşedinte jucător e lovitura de stat cotidiană. S-o luăm sistematic.
S-a observat deja – a făcut-o Sorin Roşca Stănescu printre alţii – că momentul suspendării a fost impus de însuşi Suspendatul. După ce a preluat guvernul şi a înregistrat un succes zdrobitor în alegerile locale, USL ar fi putut să aştepte pînă în iarnă ca să se debaraseze de « epava politică Biruinţa » după o izbîndă previzibilă la alegerile parlamentare. Pe Suspendat îl interesa însă să procedeze la autosuspendare imediat, înainte ca puterea USListă să se instaleze temeinic şi înainte ca serviciile să-l abandoneze de tot. Băsescu Traian ştia încă din 2004 cum stăm sau, mai degrabă, cum nu stăm cu listele electorale. Ioan Rus părea numit de Suspendat, în înţelegere pe sub masă cu Victor Ponta. Băsescu Traian avea în mînă toţi aşii, USL-ul nu putea decît să-i accepte timing-ul şi să încerce să-l bată în cursul jocului. Ceea ce, pînă la urmă, a reuşit, piesa-cheie fiind din nou Ioan Rus care i-a comunicat Curţii Constituţionale că nu poate garanta cifra alegătorilor. Dacă nu ar fi acceptat termenii şi calendarul lui Băsescu, USL şi-ar fi pierdut pe rînd toţi miniştrii, făcuţi plagiatori (vezi cazul Mang), cu dosare penale sau cu mape profesionale scoase oportun la « analiză ». Şi iată că, de-a lungul tentativei de lovitură de stat a sabotorului altora, acesta a fost însoţit tot timpul de Vocea Rusiei, care pare a fi o adevărată specialista GRU în logica non-lineară, paradoxală a strategiei militare practicată cu brio şi de preşedintele jucător în toată cariera lui, de la Rouen, scamatoria cu flota noastră şi pînă la ţîpuriturile iceriste recente despre lovitura de stat.
Dar lovitura de stat a lui Băsescu Traian a avortat. Securistul comunist nu a luat în calcul jocul democratic. Şapte milioane şi jumătate de cetăţeni români l-au « ciuruit » : Băsescu Traian seamănă din ce în ce mai mult cu un Dracula de bîlci, iar asistenta lui blondă pare şi ea să-l abandoneze. Site-ul cotidianul.ro a produs un serial cu susţinătorii externi folosiţi în interes propriu de Băsescu Traian. Joseph Daul, politician de mîna a treia, aproape anonim în Franţa, specialist în abatoare şi carne de vită, promovat în zoo-ul politic de Nicolas Sarkozy ; foarte cunoscutul (la noi) Mirel Bran, corespondent Le Monde şi media locală din Franţa şi Elveţia, cu o producţie tipărită în cîteva rînduri pe banii ICR, plus producţiile culturale ale soţiei de la dînsul ; Laura Balomiri, Austria Presse Agentur, Televiziunea ZDF şi cotidianul austriac Der Standard ; Vlad Odobescu, de la Dilema Veche, în USA Today ; ICRistul Keno Versek în Der Spiegel ; Carmen Păun, clienta ICR, reporter în EUObserver ; Liliana Ciobanu, fostă Realitatea TV, în The Economist ; Raul Sanchez Costa, în cotidianul El Pais, bursier ICR, o impresionantă pletoră de corespondenţi la publicaţii de primă mărime din Belgia (Bruxelles), Germania, Spania, Austria, Marea Britanie, SUA etc. O foarte importantă reţea de sprijin, construită cu mari eforturi, şi nu doar financiare, de serviciile noastre abilitate şi de ICR, el însuşi un serviciu, iată, deşi nu în sens cultural. Numai că aceşti oameni trebuiau folosiţi în interesul României, iar nu în cel personal al lui Băsescu Traian. Cine răspunde pentru asta ? Vor urma demisii sau demiteri după ce referendumul va fi validat, dacă va fi validat ? Cît despre reţeaua internă de sprijin a lui Băsescu Traian (dirijată de istericul postsovietic Tismăneanu Vladimir de la Washington, împreună cu cîţiva locotenenţi şi caporali locali şi alţi contributors rătăciţi sau Ioana-Ene-pe-la-gene, pseudonim neidentificat), rămîne de văzut dacă nu cumva e şi aceasta o reţea externă, plătită de fraierul contribuabil mioritic.
Ar mai trebui să atragem atenţia asupra sindromului « vorbitul în oglindă », asupra dedublării şi schizoidiei. De mai mult de opt ani, Băsescu Traian vorbeşte în oglindă despre Adrian Năstase, despre corupţie, despre trădare de ţară. Şi psihiatrii români ar trebui să se pronunţe în această privinţă. Băsescu Traian e de mult o « chestiune » care nu ţine de politică sau de istorie, ci doar de patologie. În cele din urmă, lovitura de stat e una uşor de decriptat prin sindromul « vorbitul în oglindă »… « Cine zice ăla e » sau « hoţul strigă hoţii » e o strategie pe care o poate înţelege toată lumea.