Fapte concrete din viata japoneza
Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile
Imaginea publicată pe un blog Forbes este şocantă nu numai pentru români, dar şi pentru alte naţiuni. În patru zile, o bucată de autostradă distrusă de cutremur (din păcate, nu se specifică numărul exact de kilometri), a fost refăcută din temelii. Un miracol pentru România, nu? Nici nu contează kilometrii, pentru că nu a fost vorba doar despre turnarea unui strat de asfalt, ci despre refacerea terasamentului înghiţit de cutremurul violent. Toate astea s-au făcut în condiţiile în care Japonia se confruntă cu cel mai grav accident natural din istorie. Autorităţile sunt condamnate să ţină sub control reactoarele nucleare de la Fukushima, să încerce să asigure furnizarea de utilităţi în zonele afectate, să caute eventuali supravieţuitori, să-şi îngroape miile de morţi. Unde au găsit materiale de construcţie, cum le-au transportat, cine a avut forţa să lucreze, rămâne aproape un mister... Dar asta nu e tot. Japonezii, inventatorii ikebanei, specialiştii detaliului şi frumosului, mari iubitori de natură, au plantat zeci de plante pe fâşia de pământ dintre benzile de mers! Nu au făcut numai un drum, l-au făcut frumos.
Vezi și
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Europa privită din viitor
Hrana vie
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Duda a pus mâna pe Casa Regală
Nu poti multiplica bogatia divizand-o !
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Medicament retras - folosit în diabet
Brexit-ul - Spaima Europei
Virusul Misterios
Sistemele solare - apă caldă
Aparitia starii de insolventa
TRUMP ESTE PRESEDINTE
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici
Lovite de un dezastru major, unele naţiuni se mobilizează şi îşi reconstruiesc, la propriu ţara. Nu numai japonezii fac aşa. Sunt parcă ireale imaginile cu Berlinul ras de pe faţa pământului, după al doilea război mondial, şi ale femeilor care adunau cărămizi de pe jos, pentru a fi refolosite. Alte naţiuni supravieţuiesc aşa cum pot. La acestea din urmă, cuvântul „solidaritate" e la coada dicţionarului. La ele, spaţiul comun nu există. În România, la inundaţiile care erau pe care să înghită Galaţiul, acum trei ani, soldaţii cărau saci de nisip pentru digurile improvizate, iar bună parte din localnici se uitau la ei rânjind, cu bere sau ţuică în mână. Casele lor stăteau mai pe deal, nu erau în calea viiturii. Pentru oamenii ăştia, să-şi ajute aproapele înseamnă cel mult să mai dea un rând de tărie. Ştiu, nu ei sunt de vină că nu avem autostrăzi (poate e mai bine, vă daţi seama ce lucrare de calitate ar ieşi?), dar, cu siguranţă, în locul acestei mentalităţi de un pasivism morbid, ne-ar fi de folos o perfuzie cu determinarea, disciplina şi forţa de muncă a japonezilor. (foto: http://blogs-images.forbes.com/)
Mereu am admirat economia japoneză ca fiind una puternică, eficientă şi complexă, însă niciodată n-am încercat să aflu ce stă în spatele ei, care este baza menagementului nipon. Din punctul meu de vedere aceasta temă este extrem de actuală acum, în perioada crizei mondiale are o importanţă şi mai semnificativă, deoarece putem lua un bun exemplu din urma evoluţiei evidente a acestei ţări într-o perioadă foarte scurtă; pentru a încerca să depăşim această perioadă dificilă care împiedică dezvoltarea ţării noastre.
Nici o ţară nu a realizat ce a realizat economia Japoniei în perioada de după cel de-al doilea razboi mondial. Progresul economic al Japoniei în ultimele decenii a fost numit pe bună dreptate “Miracolul economic japonez”. Din 1950 produsul global net pe locuitor în Japonia a crescut de la mai puţin de 20% din cel al Statelor Unite la mai mult de 70%. Între 1951 şi 1973 Produsul global a crescut cu o rată medie anuală de peste 10%.
Ce a provocat miracolul japonez ? A fost doar o problemă de cultură. În Japonia există o societate foarte disciplinată cu o etică puternică şi o tradiţie de a coopera. Dar cu toate că diferenţele culturale pot fi o parte a acestei poveşti, este mai mult decît atît.
Structural, Japonia are o economie capitalistă bazată pe o piaţa liberă. Nici o ţară industrializată din lume nu au un sector public atît de restrîns şi nici una nu are un guvern mai “pro-afaceri” decît aceasta. Într-o mare măsură deciziile firmelor au produs acest “miracol”.
“Miracolul economic Japonez” este un fenomen istoric a creşterii economice în Japonia care a avut loc într-un interval de timp “record” . Acest fenomen a fost stimulat de către investiţiile Statelor Unite ale Americii, dar mai ales de către intervenţionismul economic al guvernului japonez.
Transformarea Japoniei în perioada postbelică dintr-o ţară cu o economie ruinată şi bulversată de conflagraţia mondială în a doua putere economica , după Statele Unite a fost apreciată ca fiind unmiracol economic şi un fenomen istoric.
Este extrem de important să cunoaştem faptul că au fost mai multe motive ce nu au permis dezvoltarea Japoniei mai înainte de a II jumatate a secolului XX, în primul rînd este vorba de izolarea insulelor japoneze o perioada de cîteva secole (pîna în 1868) care a lăsat o profundă barieră psihologică între civilizaţiile japoneze şi europene; în al doilea rînd este vorba de politica externă agresivăpromovată de către guvernul japonez în perioada dintre cele doua razboaie mondiale; şi în al treilea, este vorba de amplasarea Japoniei la o distanţă foarte mare de centrele comerciale dezvoltate, care făcea ca transportarea mărfurilor şi materiei prime să fie nerentabilă.
După opinia unor specialişti americani, se presupune că Japonia a avut parte de 3 „Miracole economice”:
Primul miracol japonez este identificat în perioada Restauraţiei Meiji, 1868-1945, cînd de la o societate de tip feudal bazată pe agriculutură, japonezii şi-au propus industrializarea şi făurirea unuistat cu administraţie socială, politică şi economică modernă. În perioada Meiji s-a realizat reforma agrară, au fost abolite drepturile samurailor, au fost adoptate parlamentul şi monarhia constituţională, serviciul militar obligatoriu, învăţămîntul general obligatoriu.
Drept al doilea miracol japonez este considerată capacitatea economiei japoneze de a se reface extrem de rapid după înfrîngerea din cel de-al doilea razboi mondial. În 1954 Japonia a realizat un venit real per capital echivalent cu cel din anii 1936, pentru ca în 1973 să înregistreze chiar o creştere anuală de peste 8%. Principalele cauzecare au contribuit la aceasta creştere au fost:
· forta de muncă ieftină;
· liberalizarea concurenţei;
· susţinerea de către stat a industriei;
· şi-au jucat rolul de canal de legătură între banca centrală şi intreprinderile preocuparea majoră pentru educaţie superioară;
· bancile comerciale industriale;
· resursele financiare s-au îndreptat preponderent pentru firme mari;
· practicarea unor dobînzi mici în raport cu alte state dezvoltate;
· restricţii asupra liberalizării comerţului şi accesului capitalului străin;
· expansiunea exporturilor prin practicarea unei rate de schimb unică a yenului faţă de dolar.
Al treilea miracol, potrivit aprecierilor făcute de unii specialişti americani, este perioada anilor 1980. În această perioadă produsul naţional brut al Japoniei a fost al treilea ca mărime.Adoptarea tehnologiilor de vîrf au facut ca într-un timp relativ scurt, Japonia să devină lider mondial în sectoarele industriale de vîrf: construcţii navale, aparate foto, oţel, televizoare, aparate electrice etc.
Însă, cu toate aceste eu ma voi axa pe al II-lea “miracol economic japonez” deoarece dupa opinia mea el este cel mai principal dintre toate.
Pentru a explica mai detaliat succesul Japoniei, analiştii analizează patru factori majori:
· rate foarte mari de economisire şi investire;
· forţă de muncă foarte bine antrenată;
· absorţia rapidă şi utilizarea efectivă a tehnologiei, mare parte importată;
· politica guvernamentală pro-creştere.
Dintre acestea poate cea mai importantă cauză a creşterii economice a Japoniei a fost incredibila rată a investiţiilor. Între 1951 şi 1973 stocul de capital al Japoniei a crescut cu peste la 9% pe an. Toate investiţiile în Japonia au fost finanţate de economiile populaţiei; în această ţară rata economisirii populaţiei fiind cea mai ridicată din lume. În Japonia s-a implimentat bruscul salt cu caracter special şi condiţii special de reînoire a capitalului fix, din cauza pierderilor suferite în timpul razboiului, se cerea o actualizare completă a capital fix, mai mult decît atît, aceasta actualizarea, reutilarea tehnică a fost cu întîrziere, dar cu o amploare mai vastă. Renovarea indistriei japoneze se leagă de schimbări structurale şi se împarte în două faze: începînd cu a II jumatate a aniilor 50 începe dezvoltarea noilor tehnologii şi a noilor industrii de producţie. Datorită acestui motiv s-a accelerat dezvoltarea industriei auto, electronică, producerea materialelor sintetice, etc. Pe la mijlocul anilor ’60 s-a început a II fază de restructurare care era bazată pe trecerea de la industriile de producţie la cele bazate pe cunoştinte.
Al doilea factor care a contribuit la succesul economic al Japoniei estecalitatea forţei de muncă. Prin anii 1950 cei mai mulţi lucrători japonezi erau angajaţi în slujbe care cereau o productivitate foarte scăzută în raport cu educaţia şi antrenamentul lor. Cu timpul, stocul de capital al ţării a crescut, iar lucrătorii s-au putut muta cu uşurinţă în slujbe ce cereau o productivitate ridicată. Exploatarea bratelor de muncă şi posibilitatea de a valorifica efortul depus de muncitori a fost un model pentru întreaga lume , deoarece populaţia era stimulată,dar acest lucru determina garanţia supraveţuirii multor interprinderi mici. Populaţia japoneză înscrisă în cîmpul muncii aveau salarii decente, astfel se observă creşterea treptată a nivelului de trai a populaţiei.
De asemenea, Japonia a adoptat cele mai avansate tehnologii industriale din lume. Japonezii erau experţi în a îmbunătăţii şi apoi comercializa ceea ce importau. Prin importarea tehnologiei ei nu erau obligaţi să o dezvolte pe cont propriu şi pînă recent Japonia a acordat o parte foarte mică din venitul ei pentru cercetare şi dezvoltare. Eficienţa acestei strategii tehnico-ştiinţifică a fost estimată între 400% în general pînă la 1800% în unele domenii ale indistriei. Dependenţa din punct de vedere tehnologic şi săracă în resurse, Japonia a înregistrat numeroase succese chiar în urma preluării unor tehnologii din Vest. În general, costul ridicat al materiilor prime din import, nevoia adaptării la condiţiile geografice locale şi sistemul de educaţie japonez au avut un puternic impact asupra tehnicilor din domeniul producţiei şi în general, asupra managementului producţiei.
Prim ministrul Ikeda Hayato, numit “arhitectul principal, singular al miracolului economic japonez”, a dus o politică de puternică industrializare. Acestă practică a generat şi fenomenul supra-împrumuturilor.
Prin Politica Schimburilor Externe, administraţia Ikeda a construit un sistem de control al importurilor şi de dezvoltare a exportului, însoţită de reamenajarea reţei de export în principal prin combaterea dumping-ului exterior.
Pentru o imagine a creşterii economice spectaculoase, în special în“epoca de aur” a anilor ’60, putem observa evoluţia PIB de la 91 miliarde $ în 1965 la 1,065 miliarde $ în 1980.
Sub conducerea primului ministru Ikeda, guvernul japonez şi-a asumat un ambiţios plan al “dublării venitului”. Ikeda a coborît nivelul dobînzilor şi al taxelor pentru agenţii privaţi pentru a stimula cheltuiala şi consumul. În plus, datorită flexibilităţii financiare investiţiile guvernamentale în infrastructură au crescut rapid:construcţia de autostrazi, căi ferate de mare viteză, metrouri, aeroporturi şi baraje, iar investiţii masive au fost facute în departamentul, anterior neglijat al comunicaţiilor.
Rolul guvernului în economia Japoniei este diferit de cel al guvernului din Statele Unite. Există o contradicţie între economişti despre importanţa guvernului ca instrument de creştere în Japonia. Este clar că principala sursă a creşterii economice a fost sectorul privat, dar guvernul a fost cel care a jucat un rol de susţinere a sa. În anii ’60 industria chimică şi cea constructoare de maşini s-au adăugat la listă. La mijlocul anilor ’80 guvernul şi sectorul privat au lansat un parteneriat pentru a dezvolta şi comercializa urmatoarea generaţie a computerelor. Pe scurt, guvernul japonez este implicat activ în procesul de alocare şi are un cuvînt de spus despre ce industrii se vor dezvolta şi care nu.
Consider că foarte eficientă a fost tactica începientă a guvernului japonez din anii 1948-1949 cînd a implimentat politica de conservare a statului în domeniul social-econimic, a încurajat importului de tehnologii moderne pentru a industrializa economia ţării în baza tehnologiilor moderne, sprijinirea producătorilor comercianţi şi îmbogăţirea celor mai joase pături ale populaţiei,sprijinirea micului bisiness şi încurajarea apariţiei păturii de mijloc. Din aceste motive succesul economic japonez se datoreaza în mare parte modului de funcţionare a economiei sale ca o piaţă planificată dar nu a sectorului public.
Creşterea economică a fost favorizată şi de faptul că Japonia aveacheltuieli militare foarte scăzute, deoarece în conformitate cu Constituţia japoneză cheltuielile militare nu trebiau să încalce 1% din PNB ţării.
Succesele uimitoare obţinute în domeniul economic ale Japoniei în anii ’50- ’80 se datorează într−o mare măsură beneficiului de protecţie militară americană, însă nu exclud că însuşi Japonia s-a mobilizat extrem de rapid doar din propria dorinţă, dacă populaţia japonezănu ar fi fost atît de harnică, silitoare nimic nu ar influenţa asupra obţinerii unor rezultate cum le-a obţinut Japonia atît de rapid.
Este cert ca Miracolul japonez nu se opri doar la ridicarea productivităţii, economiei, nivelului de trai a populaţiei, mobilizarea ţării de după razboi pîna la nivelul cel avea în 1939, dar a optat să se extindă şi să se dezvolte pentru a-şi căpăta numele de MARE PUTERE. Deşi economia japoneză se baza pe sistemul liberal american, guvernul a implimentat programul de creştere economică oferind împrumuturi cu dobîndă redusă pentru sectoarele economice.
Dezvoltarea economică a Japoniei a fost realizată datorită unicului sistem de menagement din întreaga lume, care este manipulat detrei particularităţi de bază: tehnologie, capital şi oameni.Apariţia şi nerepetarea acestui sistem de menagement a fost generat din cauza unicităţii psihologice a japonezilor.
În Japonia începînd cu anii ‘50 cota de economii în PNB constituia 30-35 la sută(în comparaţie cu alte state capitaliste PNB-ul japonez este de 17-20 ori mai mare), dar cel mai mic nivel al consumului personal.
Dacă în anii ’60 salariile japonezilor erau de 6 ori mai mici decît cele americane, de 3 ori mai mici decît cele ale englezilor, atunci în anii ’80 a întrecut salariile americane şi erau în continuă creştere faţă de ţările concurente.
Politica de stimulare a exporturilor, promovată de Japonia, a fost una extrem de agresivă şi extrem de consecvent stimulată de stat, jucînd un rol fundamental, împreuna cu politica industrială, în strategia dezvoltării Japoniei.
În prezent, Japonie este una dintre cele mai dezvoltate state din lume, dar care este, prin urmare, extrem de mult afectate de criza mondiala, de aceea mulţi dintre specialiştii deacum pun sub îndoială “Miracolul economic japonez” care a depăşit multe probleme .
1. Ati stiut ca elevii si profesorii japonezi au program de curatenie obligatoriu in scoli si licee. Ei participa impreuna in fiecare zi timp de min.15 min.la un program de curatenie generala in liceele si scolile frecventate (vezi foto jos). Datorita acestui fapt noua generatie are deja grija fata de pastrarea, respectarea ordinii si curateniei, lucruri care cu timpul devin absolut necesare deja in activitatea lor viitoare.
2. Cetatenii japonezi care detin animale de casa (caini, pisici) au obligatoriu intodeauna asupra lor pungi igienice speciale pt.adunarea reziduriilor eliminate de acestea pe strazi, parcuri, in aer liber, e.t.c. Multumita igienei si a spiritului de responsabilitate, curatenia in Japonia a ajuns la un inalt grad in codul de comportament japonez.
3. Cei care intretin curatenia, salubritatea, gunoierii japonezi sunt numiti „inginerii sanatatii”!!..??
Au un venit lunar echivalent cu c.ca 19500-33000 RON ?!?!..., dar pentru aceasta „munca” participa la serioase examene date in scris si oral.
4. Japonia este vitregita de resurse naturale. Anual este supusa la uriase valuri marine (tzunami), uragane, sute de cutremure, dar a ajuns prin munca si respect a 2-a putere economica in lume.
5. Hiroshima a fost reconstruita industrial si economic complet in 10 ani de la bombardamentul nuclear din 1945 aug.06 efectuat de S.U.A. (sfarsitul celui de-al 2-lea razboi mondial).
6. In Japonia este interzisa folosirea telefoanelor celulare in trenuri, restarante, in orice incaperi acoperite...
Prin aceasta se respecta deja dreptul la intimitate si linistea celorlalti din aceea incapere...
7. De mici, scolarii japonezi, invata inca din clasa 1....6 , despre etica si relatiile interumane?!...
8. Poporul japonez este unul dintre cele mai bogate si civilizate din lume. Familiile japoneze nu angajeaza femei de serviciu sau pentru curatenie in casa...de acesta raspund doar parintii si copii din familie...
9. In scolile japoneze nu avem examene pina in clasa 3-a. Scopul educatiei japoneze este de a dezvolta personalitatea individuala si gindirea copiilor, prin constientizarea faptelor, datelor de baza ale vietii , legatura principiala intre ele si nu memorarea si redarea automata a celor invatate...
10. In restaurante, bufete, terase, japonezii mananca sanatos variate alimente de calitate si doar in cantitatea necesara, pentru a nu arunca si face risipa... asa arata respect fata de hrana, resursa vietii umane...
11. Intarzierea ANUALA in medie a unui tren japonez este de 7 SECUNDE...Japonezii au un mare respect fata de timpul celorlalti, fapt pentru care sunt foarte precisi si punctuali la secunda !!!...
12. Copii scolari dupa pauza de masa se spala obligatoriu pe dinti. Sunt atenti deja la varste fragede asupra sanatatii si igienei dentare...Pauza mesei de prinz a scolarilor, studentilor este de min. 30 minute pt. a se asigura o mai buna si corecta digestie a alimentelor...
Cind este intrebata lumea despre toate acestea, oamenii raspund :
- Aceasta noua generatie astfel educata si formata va reprezenta in curind viitorul Japoniei...